Pregătiri speciale pentru Anul Nou

sigla-RT.pngawakening

Pregătirile febrile de petrecere sunt în toi, ca să fie trecerea pe puntea dintre ani însoţită cu bucurie şi cu o stare de bine, mâine seară. Doamnele şi domnişoarele se agită pe la bucătărie şi musai pe la coafor ( nu neapărat în această ordine) iar domnii au treabă pe la piaţă, pe la spălătorie cu maşina, prin magazine cu lista pregătită de acasă şi poate chiar cu aspiratorul prin casă (hihi). Îmi imaginez toate familiile şi întregul oraş ca pe un mare furnicar, în care fiecare furnică are treaba ei, ştie ce şi cât să facă azi şi mâine, pentru ca Anul Nou să fie întâmpinat cu belşug. Chestia asta se repetă aproape la fel în fiecare an, la final de decembrie, când puţin obosiţi după mesele supradimensionate de Crăciun, ne agităm pe ultima sută de metri să pregătim şi Revelionul.

E frumos şi e normal să facem toate aceste pregătiri, fără de care nu ne este bine. Cred că ştiţi cum e atunci când nu poţi face Crăciunul şi revelionul româneşte, pentru că fie nu avem ce ne trebuie, financiar sau sufleteşte, fie suntem plecaţi departe, pe alte meleaguri unde lumea nu ştie cât e de frumos Crăciunul nostru. De aici şi nevoia de a gusta din plin sărbătorile de iarnă care aduc atâta tihnă sufletească şi putere pentru anul nou care vine, vine, vine…

Dincolo de iureşul pregătirilor, de frenezia sărbătorilor care e ca o frişcă delicioasă pe un blat gustos de tort, e minunat să găseşti un sprijin pentru a începe totul de la capăt. Un alt capăt, un alt an, din nou ianuarie, februarie, martie…, dorinţe, vise, realizări dar şi eşecuri. Unde putem găsi acest ajutor? Cine ni-l poate oferi pentru toată viaţa şi necondiţionat?

Voi înşivă sunteţi răspunsul la aceste întrebări. Sprijinul cel mai ferm posibil pe care îl puteţi găsi vreodată e chiar la voi, în voi. Sinele vostru merge peste tot împreună cu voi, face absolut aceleaşi lucruri, vede şi simte aproape la fel ca şi voi, iar atunci când nu, e semn că ceva nu merge bine. Tot el vă ajută să reparaţi lucrurile. Pur şi simplu este cel mai de preţ prieten, aliat, tovarăş de drum lung, camarad pe viaţă. Aveţi grijă de voi, pregătiţi-vă din nou de drum, de data aceasta daţi-i lui, sinelui, puterea şi misiunea de a vă duce pe tot parcursul lui 2014 de la bine la excelent, şi munciţi împreună cu el pentru asta. Pe lângă toate celelalte pregătiri de sărbătoare, faceţi şi aceste pregătiri speciale de Anul Nou!

Vă doresc ca în 2014 să vă cunoaşteţi mai bine, să vă preţuiţi mai mult sinele, să vi-l faceţi cel mai de preţ aliat, dacă nu este deja. Asta va aduce pentru totdeauna sentimentul de siguranţă şi echilibru, de încredere că sunteţi în fiecare clipă la locul potrivit, la momentul potrivit, în armonie cu ceea ce sunteţi ca om pe dinăuntru. Pentru mine aşa s-a întâmplat! Vă doresc pentru 2014 să trăiţi o viaţă plină de sensuri, de valoare, fiind un om extraordinar pentru cei dragi şi de nădejde pentru ceilalţi. Celor care deja ştiu si fac aceste lucruri le doresc multe realizări iar celor care au nevoie de sprijin le ofer colaborarea şi expertiza mea de coach, pentru a se transforma în versiunea lor cea mai bună.

Cu drag vă spun LA MULŢI ANI tuturor!

Ştii ce vrei de la tine în 2014?!

sigla-RT.pngAm început deja să mă gândesc serios ce vreau să realizez în anul care vine. Chiar dacă aveam gândurile oarecum coagulate în minte, am început să le aşez pe hârtie abia de vreo două zile. Pagina şi obiectivul, pagina şi obiectivul, scrise mare şi sus ca un titlu. Restul hârtiei lăsată albă.  Mă uit mereu la ce am scris şi simt nevoia să mai adaug, să detaliez, să fiu din ce în ce mai specifică în creionarea planurilor mele. Cu cât mă uit mai des, cu atât prind contur mai multe idei, pe care le scriu iute sub titlul respectiv, pe pagina unde le este locul. Am pornit de la ceea ce aş vrea să ştiu că am realizat, anul viitor pe vremea asta. Şi am cuantificat totul în porţii lunare, prin împărţirea la 12, apoi în porţii săptămânale, zilnice chiar, ca să ştiu exact de pe acuma, ce am de muncit şi de realizat în fiecare zi.

Am dat înapoi cele 5 pagini pe care am scris toate dorinţele mele pentru 2014 şi le-am privit din perspectiva asta, ce şi cât am de realizat zilnic, săptămânal şi lunar, astfel încât la momentul 29 decembrie 2014 să pot privi cu mândrie înapoi, la visele de pe frigider, fără să fi uitat ceva nerealizat. Am înţeles că ceea ce îmi doresc se poate realiza, nu va fi simplu dar nici imposibil. M-a cuprins un sentiment de bine şi de credinţă în puterile mele, pe care le-am văzut şi în 2013 crescând şi înflorind. Ceea ce am citit, am scris, am înţeles că sunt chiar dorinţele mele, pe care vreau şi pot să le îndeplinesc. Pentru asta voi munci cu determinare şi cu mare drag!

Ştiu ce vreau de la mine în anul care vine, văd deja lucruri şi realizări frumoase, pentru care voi munci în fiecare zi cu putere, cu plăcere, la urma urmei o voi face pentru mine şi cei dragi. Printre care sunteţi şi voi, ştiţi asta!

Ştii ce vrei să realizezi în 2014? Dacă da, pune pe hârtie şi gândeşte în fiecare zi la cele scrise, până când ţi se vor imprima în suflet şi astfel tot ce vei face după aceea te va conduce către îndeplinire. Dar dacă încă nu ştii, n-ai început încă să te gândeşti sau nu ştii cum să vrei de la tine ceva pentru viitor, hai să lucrăm împeună! Există o cale pentru a-ţi descoperi obiectivele şi a ţi le împlini. Sunt coach şi pot să fac pentru tine, împreună cu tine ca dorinţele tale să devină realitate în 2014!

Tihna din aburii cafelei

coada motanuluiAm fost plecată de Crăciun de acasă şi am petrecut minunat alături de cei dragi. Chiar dacă a lipsit zăpada aia curată care transformă cenuşiul urban într-o folie sclipitoare care se reflectă pe feţele oamenilor dar şi în sufletele lor, m-am bucurat de emoţiile pregătirilor de plecare, de plăcerea călătoriei şi mai ales de entuziasmul revederii mătuşilor, unchilor, verilor şi nepoţilor de la Bacău. Casa plină de veselia copiilor, cadourile de sub bradul împodobit ca o mireasă multicoloră, bucuria din ochii tuturor şi îmbrăţisările calde şi dătătoare de putere mi-au umplut bateriile pentru multă vreme de acum înainte. Ce familie mare şi frumoasă am, ce oameni buni ca pâinea caldă, frumoşi pe dinăuntru şi pe dinafară mi-a dat Doamne Doamne în preajmă!

A venit timpul pentru liniştea de după mesele îmbelşugate de Crăciun, am ajuns acasă, ce bine e!  Tihna din aburii cafelei prin care dansează dantela de la perdele abia lasă să se întrezărească ceaţa de afară şi coada motanului care tocmai trece prin peisaj. (imaginea e luata de pe www.lizu.ro, pentru ca se potrivea de minune cu textul…)

Fiţi şi dăruiţi bucurie de Crăciun!

bucurieCrăciunul înseamnă pentru cei mai mulţi dintre noi, naşterea Fiului omului. Venirea celui care le-a adus oamenilor nădejdea, speranţa, credinţa în viaţa de apoi, în nişte timpuri istorice în care lumea părea că se prăbuşeşte sub urâţenie şi lipsă de valori. Darurile sale au fost importante pentru omenire de la începuturile lumii şi aşa vor rămâne până departe… Tot de Crăciun magii au dus cadouri preţioase pruncului, simţind că astfel a venit cerul către omenire. Crăciunul e Bucurie! Bucuria de a şti că nu suntem singuri pe lume, bucuria de a şti că tatăl ne iubeşte şi ne veghează, bucuria de a aspira la libertate, la o viaţă împlinită, bucuria de a dărui tuturor speranţă şi lumină.

Ştiu că darurile pe care le-aţi pregătit cu grijă vor aduce pe chipurile celor dragi, când le vor primi, uimire, plăcere, veselie.  Pentru toţi ceilalţi însă, faceţi darul vostru preţios, împărţind pur şi simplu bucurie. Cum? Cu un zâmbet cald, cu un cuvânt bun, cu o îmbrăţişare primitoare, cu o strângere de mână sinceră, sau pur şi simplu cu un gând de lumină trimis cu viteză prin univers, până la cea/cel/cei care au nevoie de el. Daţi puţin din scânteia sufletului vostru, ca să aprindeţi stelele şi în alte suflete. Fiţi şi dăruiţi bucurie de Crăciun!

Şterge praful şi du-te cu putere către vârf!

sigla-RT.png

Am dat recent peste un material excelent din punctul meu de vedere, despre ce reprezintă şi cum trebuie identificate punctele tari ale oamenilor. Aşa am pus de încă un articol cu care să vă captez atenţia şi să vă provoc pentru anul 2014. Ca să aibă timp să încolţească sămânţa (informaţia) şi să rodească ( o vom ajuta să facă pui la următoarele Porţii de Coaching) , lansez ideea încă de pe acum. Bineînţeles că nu am ajuns la această informaţie, despre care vă spun imediat ce şi cum, întâmplător dar asta e prea puţin relevant acum. Ceea ce mi-a plăcut în mod deosebit este faptul că atrage atenţia dar mai ales deschide o cale de combatere a faptului că în toată lumea asta mare, se pune reflectorul pe punctele slabe şi se consumă resurse uriaşe pentru întărirea lor. Ceea ce în esenţă nu e rău dar veţi vedea de ce nu e bine. Prin concentrarea pe minusuri, oamenii, echipele din care fac parte, companiile respective, rămân tot în zona de mediocritate şi chiar dacă au acces la instruiri şi tehnici moderne, vor reuşi în cel mai bun caz doar să evite repetarea aceloraşi eşecuri. Vor realiza o minimizare a riscurilor respective. Dar cum e asta pentru cei care vor mai mult, vor să atingă excelenţa? Total insuficient.

Atunci ce e de făcut? Tom Rath and Barry Conchie arată în cartea lor Strengths Based Leadership, o metodă de a conduce prin fructificarea punctelor tari. Se pune accentul pe ceea ce merge bine şi în mod natural. Adică pe oameni. Oamenii priviţi ca resurse inepuizabile! Autorii descriu punctele de putere ale oamenilor, prin următoarea ecuaţie = talent (calităţi native) + cunosţinţe dobândite prin învăţare, educaţie, practică + abilităţi (părţi ale unei acţiuni sau capacitatea de a face anumite acţiuni). Concluzia lor este că excelenţa poate fi atinsă doar prin fortificarea punctelor tari şi gestionarea punctelor slabe în opoziţie cu stilul actual de management de întărire a punctelor slabe şi conservarea punctelor tari.

Altfel spus, mai pe înţelesul tuturor ar fi aşa: ai grijă la punctele tale slabe şi controlează-le dar cultivă-ţi punctele tari, dacă vrei să fii cel mai bun! Cum să faci asta? Începe prin a-ţi găsi puterea, descoperă ce puncte tari ai şi antrenează-le. Altfel, vei continua ca şi până acum, doar să te concentrezi pe ce nu merge bine, să investeşti în „dregerea” găurilor, uitând sub un strat gros de praf talentele, cunoştinţele şi capacităţile tale.

Şterge praful şi du-te cu putere către vârf! Cine te-ar putea împiedica să reuşeşti?!

Lasă-mi un comentariu dacă ştii dar mai ales dacă nu ştii răspunsul, dar vrei să îl afli.

Visul uitat pe frigider

inimi-albastre3.pngpost-it-note-spockDe câţiva ani încoace percep luna decembrie ca pe un capitol de final. Al unei alte călătorii între oameni, în interiorul meu, în alte locuri şi întâmplări, de-a lungul unui alt an, dintre anii vieţii mele. Gust senzaţia aceea de bucurie amăruie când citind o carte care îmi place, văd că paginile zboară şi mă apropii de copertă. Tristeţea îmi vine de la faptul că s-a terminat cartea, care m-a purtat într-o lume aparte, de care m-am ataşat cu fiecare pagină citită, cu fiecare lucru înţeles. Bucuria îmi vine din imaginaţia stârnită de lectură, din plăcerea descoperirii unor noi sensuri ale cuvintelor, ale oamenilor şi întâmplărilor, până la urmă ale vieţii în sine. Între tristeţe şi bucurie am ales (pentru totdeauna)…BUCURIA.

Mă uit înapoi la ceea ce am realizat în 2013 şi mă uit apoi pe lista cu ceea ce mi-am propus. Comparaţia dintre cele două etape şi ipostaze, de realizări versus obiective se încheie în favoarea mea: din trei obiective am realizat două. Al treilea a rămas pe frigider, pe hârtia unde le-am scris, prins cu un magnet ca să fie la înălţimea privirii. Am înţeles de curând lecţia, adică de ce nu l-am realizat şi pe el, number 3. Pentru că în loc să-l ţin în inimă, să-l port cu mine, să fac în fiecare zi ceva pentru el, aşa cum am lucrat pentru celelalte două, l-am lăsat pe frigider. Păi acolo e locul viselor?! Apropo voi unde le-aţi pus pe ale voastre? Şi ce aţi făcut cu ele?

M-am gândit la toţi cei care au avut un rol văzut sau nevăzut în viaţa mea în acest an şi vreau să le, să vă mulţumesc din două mari perspective. I (roman) pentru că am primit încurajări şi sprijin, recunoaştere, respect, încredere, căldură, deschidere, înţelepciune, emoţie, energie, lumină.   II (tot roman) pentru că am primit ghionturi, piedici, priviri urâte, cuvinte nepotrivite, gânduri negative… care au fost la început obstacole şi le-am abordat ca pe nişte lecţii de învăţat sau provocări. Iar pentru ca să le depăşesc în felul meu, adică prin evoluţie şi progres, constructiv şi prin înţelegere, am apelat la resursele interioare care se numesc acceptare, obiectivitate, empatie, asertivitate, flexibilitate, generozitate, curaj, acţiune, prezent şi viitor, respect şi încredere în mine, nevoia de a trăi în acord cu mine însămi. Toate înseamnă pentru mine determinarea de a-mi onora valorile în care cred şi conform cărora îmi împlinesc viaţa.

În concluzie, acesta a fost şi este beneficiul meu major de a mă fi întâlnit cu coaching-ul. Sunt un om mai bun, asta o simt şi o văd cei dragi dar şi alţi oameni. Am vrut să devin coach pentru că să ajut oamenii să trăiască aceleaşi stări uimitoare, să facă lucruri excepţionale cu viaţa lor. Am studiat şi continui să o fac, am obţinut certificări profesioniste şi continui să o fac, am practicat coaching şi continui să o fac, dar am aplicat şi mine însămi. Am spus tuturor ce efecte extraordinare are schimbarea şi am făcut câteva demostraţii la Porţiile de coaching. Şi dacă am făcut pentru mine pot face şi pentru voi, cu condiţia să vă doriţi acest lucru. Să fiţi mai buni, să puneţi în valoare potenţialul uriaş pe care îl aveţi în voi înşivă, să scoateţi aurul deasupra. Să fiţi voi înşivă, să vă trăiţi propriile valori!

Sper din toată inima că în anul 2013 aţi marcat realizări importante, de care aveaţi nevoie. Ştiu că există şi persoane care n-au făcut tot ce ar fi putut face pentru ei înşişi şi acum sunt uşor descurajaţi. Viaţa voastră poate fi aşa cum vă doriţi iar eu vă voi sprijini să înfăptuiţi acest lucru în 2014. Ştiu deja ce am de făcut pentru mine în anul care vine. Pot face multe şi pentru voi. Instrumentul pe care mă bazez este coaching-ul. Resursele necesare sunt la voi. Haideţi să lucrăm împreună, cei care vreţi cu adevărat să vă faceţi o viaţă mai bună. Veţi primi încurajări dar veţi întâlni şi bariere, obstacole, griji, idei potrivnice. Le vom depăşi împreună constructiv, evoluând, prin coaching = arta transformării oamenilor în versiunea lor cea mai bună!

Coaching impact

inimi-albastre3.pngPeste câteva ore va avea loc întâlnirea din luna decembrie a Coaching Support Group din Galaţi. Articolul invitaţie este disponibil aici. 6 oameni, membri organizatori ai grupului vor aborda din perspectiva personală, în intervenţii scurte, tema complexă a transformării prin coaching. Coaching-ul transformă oamenii şi deşi am spus asta în mai multe rânduri, voi vorbi şi în această seară despre felul în care a avut impact asupra mea.

Vă aştept cu drag fie să veniţi la întâlnire fie să-mi spuneţi într-un comentariu, opiniile sau întrebările voastre. Şi dacă vreţi să vă convingeţi de efectul pe care îl va avea coaching-ul asupra voastră, hai să lucrăm împreună, pentru reuşitele voastre. Datele mele de contact sunt chiar aici, la un click distanţă. Va dura doar 1 minut să mă contactaţi însă timpul şi spaţiul ne vor fi aliaţi. Pentru că vom lucra fie faţă în faţă, fie pe skype (id-ul meu este nicoletadoinaradu) iar ceea ce veţi reuşi să îndepliniţi pentru voi prin coaching, este succesul mult dorit!

Am încredere în mine!

esteemEste o afirmaţie puternică atât pentru cel care o spune faţă de el însuşi dar şi faţă de ceilalţi. Este primul lucru care se vede la o persoană, nivelul de încredere pe care şi-l acordă. Peste asta se suprapune în mod fericit sau mai puţin fericit (depinde de cine oare?!) imaginea de sine. Adică felul în care ne privim noi pe noi înşine. Dacă e unul pozitiv şi optimist, atunci încrederea de sine creşte sau e la un nivel satisfăcător. Ghici cum „dansează” încrederea ta atunci când percepţia ta  e negativă, în proprii tăi ochi…Adaugă la asta şi percepţia celorlaţi despre tine când eşti în starea de neâncredere. Ce fac toate astea pentru tine? Dinamită curată…

Există soluţii, pot avea loc transformări şi una dintre metodele de schimbare este coaching-ul. Pentru că îţi dă puterea extraordinară de a scoate la suprafaţă omul minunat care eşti pe dinăuntru!  În seara asta la Yoobi voi distribui o altă porţie de coaching, despre respect şi încredere. Avem nevoie de ele ca să încheiem anul 2013 cu optimism. Avem nevoie de respect şi încredere ca să planificăm şi să realizăm multe împliniri pentru 2014!

Coach in action

hora de omuletiDuminică 15 decembrie 2013 a avut loc prima întâlnire de coaching în practică, la Galaţi. Silvia Mircioi şi cu mine am avut plăcerea să îl cunoaştem pe Gabriel Radu, coach cu experienţă, care a avut curiozitatea de a veni, deschiderea de a întâlni colegi noi de breaslă dar şi generozitatea de a ne spune din experienţele sale de la început, el fiind mai experimentat decât noi. Îmi pare rău că nu au reuşit să fie alături de noi şi alţi colegi care se anunţaseră dar pentru care au intervenit chestiuni neprevăzute, de ultim moment.  Nu ştiu dacă ştiţi cum sunt discuţiile despre coaching care au loc între coachi. Pentru mine nu a fost acum o premieră din acest punct de vedere. Atmosfera este realmente însufleţită de pasiunea cu care cei implicaţi îşi povestesc experienţele şi îşi exprimă gândurile. Starea care se crează în acest fel îi cuprinde pe toţi şi leagă între ei un fir strălucitor, al înţelegerii şi manifestării acelor valori, care îi definesc pe ei ca şi antrenori pentru schimbare. Li se vede în ochi şi pe faţă, bucuria de a fi coach in action.

Să nu vă imaginaţi că am dus discuţii deosebit de tehnice. Am fost pe rând coachi, clienţi, observatori, am făcut practică de coaching, pornind  fiecare de la ceva din realitatea pe care o trăieşte şi vrea să o schimbe, am cerut şi am primit feedback profesionist şi deşi ne propusesem să dureze doar 2 ore, cu greu ne-am decis să încheiem sesiunea după mai mult de 3 ceasuri. Încă o dovadă a transformărilor aduse de coching. Aseară, gândidu-mă la cum a fost, ce am auzit şi văzut, cât şi cum mi se potriveşte, mi-am confirmat încă o dată că îmi place să fiu coach, şi mai ales de ce. Acel de ce al meu, motivul pe care sunt coach. Coach in action!

2014 va veni cu noutăţi şi împliniri iar până atunci ţinem aproape, să ştim unii de alţii. Vă doresc tuturor Sărbători frumoase, aşa cum le meritaţi!

O poartă închisă e o barieră sau o provocare?!

sigla-RT.pngCâţi dintre voi v-aţi trezit în faţa unei provocări deghizată în obstacol? Probabil că puţini. Dar câţi aţi fost sau încă sunteţi între bariere, simţind povară pe umeri, dorind să vă mişcaţi din loc şi neştiind cum şi încotro să apucaţi? Probabil mai mulţi decât în primul caz.

Diferenţa dintre primii şi cei din urmă este atitudinea pe care o au oamenii faţă de obstacole, greutăţi, bariere, griji, necazuri, şi cum doriţi să le mai numim ( că lista e lungă). Cei care se uită de departe la poarta uriaşă închisă şi îşi spun singuri sau cred ce aud de la alţii, cum că în mod sigur aşa o uşă gigantică e imposibil de urnit, s-au oprit deja la prima barieră. Pe care chiar ei au coborât-o în calea lor!

Aceia care fac un pas doi mai aproape, cercetează poarta şi trag cu putere de mâner au măcar o şansă de reuşită. Pe care singuri şi-au creat-o!

În concluzie, chiar nu contează ce fel pare de la distanţă, ce spun alţii, ce fac alţii, pentru că pentru tine nu va fi la fel. Fiecare experienţă e unică şi îşi ia unicitatea din singularitatea fiinţei umane pe care o însoţeşte. În concluzie, chiar contează cum te poziţionezi: la distanţă de un obstacol sau în faţa unei provocări!

Lasă-mi un comentariu cu ceea ce alegi tu.