A vedea, a fi

descărcareParadigmele sunt inseparabile de caracter. A fi nu este altceva decât a vedea, în dimensiunea umană. Şi ceea ce vedem este strâns legat de ceea ce suntem. Nu reuşim să ne schimbăm felul de a vedea fără ca, simultan, să nu ne schimbăm felul de a fi, şi viceversa.

Stephen R.Covey – Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace

Despre paradigmă (mod de a vedea lucrurile, fel de a înţelege lumea, …) şi schimbarea ei am mai vorbit însă vă provoc să comentaţi din perspectivă personală, acest pasaj redat anterior, din cuprinsul secţiunii Dinăuntru – în afară, a cărţii deja menţionate.

Cum e la voi?

Ar fi foarte interesant de ştiut din ce perspectivă priviţi viaţa personală, împlinirea ei şi metodele pe care le aplicaţi ca urmări fireşti ale paradigmei folosite. Dau ele roade? Vă conduc la o satisfacţie a muncii voastre? Aţi atins rezultatele pe care le doreaţi? De unde ştiţi că sunteţi pe drumul cel bun?!

Purtăm ochelari de cal

Parcă vă aud spunând cu convingere: Ba nu, ba nu! Parcă văd sprâncene ridicate ironic şi parţial a neîncredere dezaprobatoare…Eu cred că atunci când vrem să realizăm ceva anume în viaţă, chiar trebuie să purtăm nişte ochelari de cal, special croiţi, de noi înşine astfel încât să ne ajute să filtrăm tot ce nu ne interesează, ce nu ne ajută la îndeplinirea obiectivului urmărit. Dintr-o altă perspectivă dacă privim, tot ajung la concluzia că purtăm ochelari de cal, pentru că vedem, auzim, simţim, trăim în funcţie de hărţile mentale şi când se întâlnesc doi oameni, de fapt se compară hărţile personale. Chestie care ia uneori prea mult timp, încât cei doi nici nu mai ajung esenţă umană la esenţă umană…De ce? Pentru că poartă ochelari de cal.

Mutaţia de la realitate la imaginea realităţii

images

Metafora cu ochelarii de cal serveşte la vizualizarea ideilor abstracte despre care vorbim. Concluzia pe care Stephen R.Covey o expune în continuarea citatului anterior este că: „Paradigmele sunt puternice deoarece crează lentilele prin care privim lumea. Impactul schimbării de paradigmă are, în esenţă, efectul unei mutaţii radicale, fie că se produce instantaneu, ori lent şi în mod deliberat.” Cu alte cuvinte una e realitatea, viaţa în sine şi alta e ceea ce vede fiecare dintre noi prin lentilele paradigmelor proprii. Ca să nu mai spun că faţă de ceea ce (crede că) vede fiecare şi ceea ce redă în cuvinte (comunicarea bat-o vina…) este de multe ori o mare diferenţă. Cu sau fără ochelari de vedere, se pare că purtăm oricum ochelari de cal, mai mereu! Sau poate că…nu?!

%d blogeri au apreciat: