6 martie 2018 – Ea și El magia comunicării

Vă invit pe data de 6 martie 2018, ora 16,30 la un atelier Porția de Coaching de primăvară, eveniment dedicat comunicării dintre femei și bărbați. Universitatea Danubius din Galați ne primește într-un spațiu confortabil și plăcut, perfect pentru atelier. Găsiți mai multe detalii aici. Despre problemele de comunicare din cuplu, din relații voi vorbi mai puțin pentru că pe acestea le cunoașteți cu siguranță. În schimb voi pune accentul pe înțelegerea lor și pe modalități de rezolvare sau de evitare, pe care le vom descoperi împreună. Metoda Points of You și instrumentele The Coaching Game și Punctum mă vor ajuta și de această dată să duc lucrurile din concret în abstract și înapoi în realitatea fiecăruia dintre voi, cei care veți fi prezenți. 

Atunci când comunicăm cu adevărat, folosindu-ne de cuvinte în special dar și de intuiție, se creează o anume magie în relația noastră, pe care ne-o dorim trainică, frumoasă, înfloritoare. O relație este vie numai dacă comunicare celor doi există și e vie.

Cum se construiește magia dintr-o relație?

Cu ajutorul comunicării dintre actorii principali, o comunicare dusă la rang de artă. Dacă aș face o comparație a relației cu o construcție atunci într-un fel paradoxal cumva, comunicarea ar putea să fie fundația construcției  dar și liantul care ține la un loc materialul de construcție. Cât despre acest material, din ce anume se construiește o relație…e o altă temă de discuție, pentru un alt atelier.

Vă aștept cu drag pe voi și prietenii voștri, să descoperim împreună cum se poate crea sau repara magia comunicării dintre Ea și EL.

Evită să te agăți de suferință

sursa imaginii: http://akenakumara.ro/iluzia-blocajului/

De multe ori am căzut în capcana de a visa că într-o zi, cineva îmi va aduce fericirea.  Am crezut cu naivitate multă vreme că fericirea mea e pe undeva haihui, că umblă creanga și când o va găsi cineva – un El desigur, va veni în fugă la mine să mi-o aducă. De parcă așa ceva ar fi posibil, de parcă există o livadă a fericirilor unde mergi și culegi după pofta inimii, după care fugi cu fericirea în dinți că poate cuiva îi e de folos… Am pierdut multe zile și multe anotimpuri au trecut peste mine, în timp ce așteptam, visam, speram fără să gândesc logic cum stau lucrurile din zona asta de viață, de gândire.

Într-o bună zi am înțeles cumva faptul că nimeni de pe lumea asta, nici măcar părinții sau copiii, nu au obligatia, nici puterea de a mă face fericită. Înțelegerea faptului că asta e ceva normal a fost o revelație care mi-a luat de pe umeri presiunea multor cugetări triste și a făcut să devină vizibilă iluzoria suferință de până atunci. Tot în acel moment am înțeles că fără să știu, fără să fie corect, pusesem presiune pe alți umeri decât ai mei proprii. Vă sună cunoscut?!

Presiunea se dusese dar întrebarea era acolo la fel de puternică: Ce este și unde se află fericirea mea? 

Fericirea mea e parte din mine. Ea trăiește înăuntru, acolo unde cunoașterea mă aduce față în față cu mine însămi, mă așează în fața unei oglinzi magice prin care trec dincolo și mă privesc pe mine cea care chiar vrea să se cunoască, să se iubească, să își trăiască fericirea. Fericirea mea e o stare pe care o trăiesc atunci când vreau asta în mod real, conștient.

Cum ar putea un străin să știe toate astea, să nimerească prin labirintul meu interior? Și când ar avea acel străin timp să călătorească spre fericirea mea, să o găsească și să mi-o aducă, când asta l-ar costa timpul său, adică chiar timpul în care s-ar putea ocupa de viața sa, fericirea sa proprie?

Cred că fiecare om are datoria de a se cunoaște mai întâi pe sine, de a se iubi și respecta pe sine mai întâi, ca abia apoi să poată face asta pentru ceilalți și împreună cu câțiva aleși.

Fericirea este o stare care vine împreună cu dezvoltarea interioară, cu cunoașterea de sine și cu maturitatea emoțională. Când ești capabil de iubire în interiorul tău, când o cauți o și găsești acolo, îi faci cu drag culcuș în inima ta.

Dar ce faci când te simți nefericit? Răspunsul e unul singur: mai întâi acceptă sentimentul pe care îl trăiești pentru că e adevărat și îți spune ceva important despre tine. Apoi evită să te agăți de suferință! Dincolo de realitatea imediată, în plan emoțional trăiești de fapt o stare de nemulțumire care are cu siguranță legătură cu ceva din viata personală, partea financiară, poate cu cariera sau cu sănătatea. Cu alte cuvinte dacă te atașezi de nemulțumirea ta, o transformi în suferință și o alimentezi zilnic, te atașezi de creația ta, de suferință și nu mai faci altceva.

Ideea este că în timp ce tu suferi, același tu nu mai poți face altceva pentru că ești ocupat să suferi. Înțelept este să înveți treptat să pui în locul stării de nemulțumire o altă stare, una bună, pe care să o alimentezi zi de zi. Astfel vei crea puterea reală de a-ți schimba realitatea imediată în bine, pentru că abordarea ta cea optimistă va funcționa ca un combustibil pentru motivare.

12 dec 2017 ora 16,30 la Universitatea Danubius

Porția de Coaching marchează finalul de an 2017 printr-un atelier dedicat Încrederii în sine.

Vă invit cu drag să ne cunoaștem pe noi înșine într-o altă cheie decât am făcut-o până acum. Vom gusta abordarea neșteptată dar precisă a metodei Points of You, deoarece vom apela la un instrument profesional The Coaching Game.

Un dar de la Moș Nicolae sau o avanpremieră a sărbătorilor de iarnă, atelierul găzduit de Universitatea Danubius va fi un prilej minunat de celebrare a valorilor personale. 

Comunicarea într-o relație e un „never ending story”

Povestea fără sfârșit a comunicării într-o relație este cumva ca sarea în bucate. Dacă nu este prezentă deloc bucatele nu sunt gustoase, relația e …nesărată. Dacă sarea este folosită în exces bucatele sunt greu de mâncat, relațiile gen saramură nu se pot concretiza pentru că sunt greu de…înghițit.

Cum să găsim măsura potrivită a comunicării într-o relație pe care ne-o dorim să prindă suflu, să trăiască, să dureze ?

Există câteva indicii și reguli clare de comunicare în general, referitoare la procesul în sine. Există alte indicii  și reguli la fel de clare despre oameni, referitoare la psihologia feminină și cea masculină. Le putem găsi în cărțile de specialitate. Studiul lor este în opinia mea obligatoriu în ziua de azi pentru orice persoană care vrea să lege relații sănătoase de lucru, de parteneriat, de prietenie, de dragoste. Fără a avea astfel de relații nu se mai poate trăi…o viață armonioasă ci doar una de formă.

Practica regulilor de comunicare într-o relație este dificilă, chiar dacă cunoaștem regulile și multora dintre noi, încă ne dă dureri de cap.

Vestea bună este că

vă propun să vorbim despre această tematică a comunicării de bază într-o relație dar și să învățăm împreună câteva lucruri practice, la atelierul marca Porția de Coaching, pe care îl voi susține în Galați în luna octombrie. Voi reveni cât de repede cu detaliile organizatorice :). Fiți pe recepție!

 

imaginea este preluată de pe internet

Chiar dacă nu știu…

Chiar dacă nu sunt conștienți, toți oamenii posedă o anume frumusețe și noblețe interioară. Și chiar dacă fiind în necunoștință nu o celebrează, toți oamenii simt că este ceva important, ceva nedefinit, care trăiește pe dinăuntrul lor cumva independent de viața exterioară, dar de care se simt separați…Cu toții ne punem întrebarea la un moment dat ce este viața, viața noastră, e doar o alergare de acasă la serviciu-școală-piață-bancă-plătit facturi și altceva nimic?!

Chiar dacă nu sunt conștienți de omenia și de frumusețea lor interioară, toți oamenii o manifestă. Atunci când spun unui semen trist vorbe de încurajare, sau când ajută un om aflat la nevoie, ori de câte ori oamenii fac ceva cât de puțin dar din tot sufletul, pentru un alt om care le-a cerut sau nu ajutorul, atunci dispare acea separare a exteriorului lor de propriul interior. Sentimentul de separare se diluează ori de câte ori cineva le mulțumește cu toată inima pentru binele făcut, sau le zâmbește sincer și le transmite un gând curat, sau le validează omenia pe care au manifestat-o undeva…cândva…demult.

Așa se trezește în interior un bulgăraș de foc care le încălzește pieptul și le redă strălucirea din ochi. Pentru unii lucrurile astea pică în uitare, însă pentru alții începe de aici călătoria spre interiorul lor. Călătoria conștientă spre Sine. Pe drum se vor descoperi pe ei înșiși, vor înțelege că sunt speciali și ei dar și ceilalți oameni și vor învăța, vor dori și vor acționa astfel încât să își facă o viață împlinită din acel punct mai departe. Lucrare grea dar importantă.

Voi ați văzut pe stradă oameni cu ochii goi? În oglindă i-ați văzut?! Și de acolo încolo ce ați făcut pentru ei…pentru voi înșivă?

Oamenii sunt frumoși și nobili pe interior, chiar dacă încă nu știu asta! Poate dacă vom vorbi mai mult și cu mintea deschisă despre aceste lucruri vom reuși să trăim mai bine unii cu ceilalți și mai ales noi cu noi înșine.

Oare cum e viața dincolo de judecăți și definiții ?

Deși pare a fi o întrebare retorică pentru majoritatea dintre noi oamenii obișnuiți, deși răspunsul pare îndepărtat, complicat de dat, lucrurile nu stau chiar așa pentru toată lumea. Există printre noi, semeni care sunt cunoscători ai câtorva taine despre cum este sau ar putea fi viața noastră, dincolo de iureșul nebun în care ne trec zilele și anii. Acei oameni pot, vor și știu cum anume să ne răspundă la această întrebare, astfel încât și viețile noastre să primească un plus de lumină, un plus de armonie pe care să îl dăm apoi mai departe celor dragi și nu numai lor.

Oreste Teodorescu și Doru Bem sunt fondatorii Centrului de Dezvoltare Personală și Spirituală ORDO, din București. Vor veni în premieră la Galați cu un eveniment de excepție pe care îl vor susține în perioada 18-20 noiembrie 2016 la sala Nicolae Bălcescu a centrului de Afaceri Dunărea, Hotelul Dunărea – Danube Stars.

Programul evenimentului este următorul:

Vineri 18.11.2016 ora 18,30 – 20,30 Conferința Omul Nemuririi și Sensurile Vieții

Sâmbătă 19.11.2016 ora  17,30 – 21,30 Curs intensiv Universul mental și principii de meditație , lector Oreste Teodorescu

Duminică 21.11.2016 ora 15,30 – 20,30 Curs intensiv Terapia bolilor spirituale, lector Doru Bem

Participarea la conferință costă 35 de lei, participarea la fiecare curs costă 160 lei/curs, cu rezervare telefonică prealabilă la telefon 0723520448 si plata parțială în avans necesară doar pentru participarea la cursuri.

Găsiți toate detaliile despre tematica ce va fi abordată pe pagina de Facebook a evenimentului, sau cu un simplu click aici.

Atunci când (vrei să) meriți o răsplată

Ați trăit vreodată sentimentul acela de a vrea să meritați ceva, o vacanță, un lucru bun, un moment frumos cu un om drag ?! Sunt convinsă că da, mai ales în copilărie când știați că dacă vă faceți lecțiile la timp, dacă ordonați prin cameră sau chiar în toată casa până venea mama de la serviciu…părinții vă recompensau măcar cu o îmbrățișare și o vorbă bună, dacă nu cumva și cu prăjitura preferată.

Ca adult e altfel

deoarece răsplata pe care o vei fi meritat la capătul eforturilor tale, ți-o oferi chiar tu. Asta face lucrurile cel puțin la fel de interesante, din punctul meu de vedere. De ce? Vă explic îndată.

Satisfacția lucrului dus la capăt

m-a făcut de multe ori să strâng din dinți atunci când oboseala sau orele înaintate mă ispiteau să abandonez. De multe ori am și făcut-o pe principiul lasă că oricum tot eu le fac, tot eu le voi rezolva pe toate…Dar în acele momente, tihna mult dorită îmi era stricată tocmai de conștiența inconsecvenței mele. Știam și nu știam că lucrurile sunt simple și simplu de gestionat.

Până când

am citit despre puterea extraordinară a integrității și a autenticității personale. Autorul român Domnul Milion explică în cartea sa Cum să te îmbogățești în timp ce dormi, cât este de benefic să fii egal cu tine însuți în tot ce faci. Cu alte cuvinte să gândești înainte de a vorbi, să spui ce ai gândit, să faci ceea ce ai spus că vei face. Nimic mai mult, nimic mai puțin de atât. Nu contează că vorbele le-au auzit și alții, că te-ai exprimat cu martori …hihi..ca să zic așa. Adică nu doar în acea situație se aplică mecanismul acesta. El funcționează perfect mai ales când ești doar tu cu tine. Dacă ți-ai propus să realizezi o activitate, să obții un anume rezultat, FĂ-O!

Faci mare conomie de energie

Când ești în acord cu tine însuți/însăți și egal/egală în ceea ce gândești – afirmi- faci, ei bine atunci lucrurile se armonizează rapid în viața ta. De unde te chinuiai teribil să gândești „enșpe” planuri, le povesteai cuiva, și altcuiva în căutarea de soluții sau de parteneri sau doar ca să socializezi…deodată se instalează o liniște prolifică. Cum se menține acest stadiu mulțumitor din viața ta? prin consecvență adică continuă să îți propui scopuri posibil de atins, adică rezonabile și respectă-(te) le! Continuă să menții armonia și egalitatea între cele gândite, vorbite, făcute de tine, pentru tine sau pentru ceilalți. Continuă să fii rezervat în a povesti oricui despre asta…ține lucrurile pentru tine o vreme…va fi micul tău secret care te va face să zâmbești pe dinăuntru. Vei economisi o cantitate de energie foarte mare, pe care apoi o vei fructifica minunat la realizarea dorințelor tale ( scopurile propuse mai demult). Fii consecvent!

Asta te face integru și autentic

Ai putea crede că dacă procedezi așa cum am explicat mai sus, ești egoist sau nepăsător față de alți oameni. La o analiză mai atentă, de mai mare adâncime a implicațiilor, vei înțelege însă că exercițiul practicat și dus la îndeplinire, de a fi egal cu tine însuți, te învață de fapt cum să fii integru și autentic. Asta vine la pachet cu armonia, cu împlinirea. Și din acel moment (știi că) meriți cu siguranță o răsplată! Ca de exemplu să îți oferi un răsărit la Vama Veche în acordurile Bolerou-ului lui Maurice Ravel…

 

Prizonieratul inconsecvenței

Plătești și tu tribut acestui obicei dăunător ( de a amâna, de a nu duce lucrurile până la capăt uneori, de a uita care e scopul tău într-o anumită situație, de a renunța la răbdare, la efortul continuu, din comoditate…) care a intrat perfid în felul tău (ca și în al meu) de a trăi, care te-a luat prizonier… Sigur te revolți și tu din când în când și îți spui cu forță Gata cu lenea, Gata cu amânarea, Gata cu lipsa de disciplină! Dar a doua zi continui să lași lucrurile așa cum s-au aranjat singure, continui să mergi din inerție pe drumul cunoscut, pentru că e muuult mai comod, nu-i așa ?! Și dacă revolta ta e pe bune oricum nu te ține mai multe de 2-3 zile… După care abandonezi ideea de a crea un nou obicei, mai sănătos decât primul, care ți-ar fi adus satisfacția unei împliniri, fie ea cât de mică, în schimbul depresiei legate de vechea veșnica monumentala lene…

Rostul inconsecvenței

Ce este inconsecvența? Sau mai corect spus care este inconsecvența ta? Din ce prizonierat vrei/ai nevoie să te eliberezi? Grele întrebări, importante răspunsuri! Pentru că odată ce răspunzi cu onestitate la întrebările de mai sus, vei pune prima cărămidă la construcția (ta) cea nouă – de lărgire a orizontului tău de gândire, de deschidere a barierei, de ridicare a vizetei de la casca pe care o porți acum și care îți îngustează câmpul mental/vizual…Eliberarea din tipare, extragerea dintr-o extremă ( de gândire, de atitudine, de comportament, de stil de relaționare, de stil de viață) înseamnă o eliberare din prizonieratul inconsecvenței. Rostul ei de a exista în viața noastră e acela de a ne arăta că poate și trebuie să fie mereu depășită. Cât e ea de inconsecvență…este foarte consecventă în a persista!

Extreme și limite = instrumente de trăit

Ne lovim de ele mereu, zilnic, la noi sau la alții. De ce? ca să pricepem odată și pentru totdeauna că sunt folositoare. La ce sunt bune aceste obstacole? Este esențial în viața oricui să își cunoască (și asume) limitele emoționale dar nu numai, între care trăiește, atât cea minimă (cea mai defavorabilă) cât și cea maximă (cea mai mulțumitoare). Doar atunci când un om își cunoște zonele de emoție cele mai sensibile, modalitatea în care a ajuns acolo, felul în care poate ieși din acele stări extreme….doar atunci acel om va cunoaște și cum să se poziționeze în zona de mijloc a instrumentelor sale de trăit (emoții, trăiri, reacții, mecanisme, comportamente, fel de a relaționa, etc…). Astfel se poate cu adevărat centra în propria sa existență și apoi din acel loc de siguranță maximă, de vizibilitate maximă, viața  îi/își  va oferi o perspectivă și un potențial egal în toate direcțiile (deoarece matematic vorbind centrul este egal depărtat de capete sau de circumferința cercului sau de suprafața sferei). Din mijloc, din poziția de echidistanță avem cea mai mare lejeritate de a mânui instrumentele eficient. Cu condiția să cunoaștem aceste lucruri foarte bine. Apoi …lumea e deschisă!

 

 

Adevărata comunicare

Este o temă care mă preocupă de multă vreme și pe care o abordez cât de des pot, în postări sau la atelierele Porția de Coaching. Simt această nevoie pentru că de când cu isteria hai să învățăm cu toții public speaking, de când toată lumea are de spus ceva ținând cont de regulile vorbitului în public mai puțin de aceea de bază referitoare la existența unui conținut al discursului, din acel moment zic…comunicarea suferă. E doar o combinație de cuvinte și gesturi, mai mult sau mai puțin bine făcută din punct de vedere tehnic.

Ce dă conținut unui discurs?

În primul rând cunoștințele și expertiza pe care le are vorbitorul în domeniul despre care vorbește în public. În al doilea rând existența unui mesaj al discursului. În al treilea rând maniera în care vorbitorul transmite mesajul către publicul său ascultător. În al patrulea rând gradul de utilitate a temei abordate (informațiile pe care le conține discursul) pentru publicul țintă.

La câte asemenea discursuri ați asistat în ultima vreme? Discursuri în care cel care vă vorbește chiar cunoaște domeniul pe care îl abordează, are ceva de spus concret și specific, aduce o contribuție personală, plus valoare, o face conștient, cu autenticitate și cu profesionalism, iar ceea ce v-a comunicat vă este de folos, puteți aplica imediat cu rezultate…Dacă vă răspundeți sincer la această întrebare veți afla de ce participarea la anumite evenimente v-a lasat un gust de nemulțumire…pentru că de fapt acolo nu a avut loc o comunicare reală ci doar s-au făcut exerciții de vorbire în public.

Dar ce este comunicarea adevărată?

Cum se face, când se stabilește, ce efect are, unde se petrece? Se pot naște multe alte întrebări pe tema autenticității în comunicare. În opinia mea o comunicare reală se stabilește doar între doi sau mai mulți oameni vii, adică prezenți, conștienți de sine și prezenți în momentul discuției, interesați cu adevărat de subiect și care se tratează reciproc cu respect. Hm, deja e complicat…

Vă semnalez un articol interesant pe acest subiect, care aduce mai multe răspunsuri : Tu cu ce te ocupi? autor Alexandru Ionuț Bătinaș publicat pe www.astrocafe.ro.

Apropo…tu cu ce te ocupi?!