General

Conversațiile de la eșec la reușită

Ce anume face ca o conversație să fie reușită în comparație cu o alta, care îți lasă un sentiment de disconfort? Nu cred că e exprimarea de vină cât mai ales faptul că ne-am obișnuit să o depersonalizăm, ca și cum ea – exprimarea este detașată și de sine stătătoare, și nu aparține până la identificare cu persoana care vorbește…Hm, asta este discutabil veți spune și aveți dreptate. Cât despre sentimentul plăcut sau neplăcut pe care îl simțim, acesta e generat de conversație? Cum așa dacă ea conversația e un „it” cum ar zice eglezul, nefiind o she/ea nici un he/el…

Conversația este ceva viu, un schimb de energie nu doar un schimb de informații. Ea va fi ușoară sau dificilă, simplă sau complexă, reușită sau nereușită după cum își vor da interesul cei care stau de vorbă. Contează foarte mult starea emoțională din acel moment, scopul urmărit, contextul de loc și de moment precum și mijloacele pe care le folosesc cei doi. Contează deasemeni gradul de educație al fiecăruia, nivelul de cunoaștere dintre ei, momentul din viață în care se află fiecare, ocupația fiecăruia, felul în care înțeleg și privesc viața, etc…etc…

Eșecul sau succesul unei conversații aparține partenerilor de discuție, ele nefiind de sine stătătoare.

Eșecul poate fi generat de : o vorbărie fără rost, fără sens și interminabilă, de parteneri neatenți la ce li se spune sau la ce spun chiar ei, care se ocupă în acel timp și cu altceva, care sunt interesați să se pună în valoare cu orice prilej, care nu ascultă până la capăt și întrerup firul logic, care nu ascultă înainte de a vorbi, care se pierd în detalii nerelevante. Aceste elemente pe care le-am enumerat (lista lor poate fi extinsă mult) sunt ca niște filtre puse în calea transmiterii/recepționării informațiilor, a mesajelor.

Succesul poate fi generat de: alegerea și susținerea atentă a unei teme de discuții, conectarea la starea vorbitorului și concentrarea atenției la subiect, ascultarea activă cu dorința sinceră de a afla opinia celuilalt și de a afla ceva nou, transmiterea concisă a mesajului și verificarea înțelegerii acestuia, utilizarea empatiei și a asertivității. În acest caz cei doi parteneri de discuție au înlăturat conștient filtrele și au stabilit o comunicare reală.

În concluzie, nu confundați reușita unei coversații cu o persoană, cu simpatia pentru acea persoană deoarece într-un alt loc și moment, care ar putea fi chiar a doua zi sau peste 3 ani… ar putea avea loc între voi și o conversație nereușită. După cum și „viță-vercea” e valabilă 😉 !

Standard
General

Vrei să fii fericit în 2019?

Cum să faci asta când multe gânduri și probleme te preocupă? Una dintre cele mai eficiente metode este coaching-ul, cu ajutorul căruia vei putea fi puternic și încrezător în propriile tale forțe, să îți iei eficient deciziile și să îți crești calitatea relațiilor și a vieții.

Ai amânat destul acest lucru, e timpul să te ocupi de tine!

Te voi însoți cu drag și în mod dedicat, pentru a-ți înnoi viața personală sau pe cea profesională. Poți deveni cu adevărat puternic și fericit în 2019! Singura condiție este să vrei!

Standard
General

Final de cursă – 2018

Privesc calendarul… Peste 5 zile voi trece din nou linia de finish, cea a cursei 2018. Deși pare că se termină în fapt este o cursă care începe deoarece linia de finish este și o linie de start și cursa care se va fi sfârșit în fapt mă va trimite în cursa lui 2019. Observ că oamenii sunt asemănători însă cursele lor diferă mult. Unii aleg sau au parte de curse line, alții au curse cu obstacole, alții fac maraton de bună voie sau rafting de plăcere…Unii au curse în grup , alții au curse solitare. Unii au trecut în altă viață și privesc de sus la drumurile noastre…

Anul meu 2018 a fost greu dar și frumos, cu satisfacții personale deosebite. Știu că și pentru voi s-au adunat în tolba lui 2018 și realizări și bucurii și probleme și griji, dar le rog pe ultimele să rămână în trecut astfel încât să pornim cursa 2019 cu curaj și nădejde. Haideți să ne luăm cei mai de preț tovarăși de drum lung: Încrederea în noi înșine, Dragostea de oameni, Credința în Dumnezeu. Musai să luați și Lumina din suflet pentru zilele înnorate, nopțile fără senin dar și Îmbrățisările calde pentru prietenii și oamenii aflați la nevoie. Iar pentru voi înșivă să aveți mereu la îndemână Balsamul liniștii sufletești și Zâmbetul de recunoștință.

La mulți ani 2019, Rămas bun și mulțumesc 2018!

Standard
Dacă doriţi să comentaţi, Dezvoltare personală, General

Miercuri este despre cercuri

Mi-am făcut de ieri cărare 🙂 către tema episoadelor de viață circulare. Întrebarea zilei de miercuri este dacă ați trăit așa ceva vreodată? Mie mi s-a întâmplat de mai multe ori până acum, să simt că în anumite momente din viață, mi s-au pus în față aceleași situații doar că la un alt nivel de acțiune și de înțelegere. Cam ca un fel de cerc pe care l-am parcurs pe circumferință în ani de zile și ajungând la final mă trezeam (la nivel conștient) în apropierea punctului de unde plecasem, dar venind din sens opus. Iar în momentul în care am închis bucla am știut la nivel intuitiv că am încheiat o etapă de viață și am pornit o alta…

„Cercurile” mele au fost pe diferite domenii: părinții, copiii, viața personală, cea profesională. Unele s-au închis și au rămas în urmă. Altele m-au condus în spirală ascendentă, strunindu-mi dar și alimentându-mi curiozitatea pentru ce urmează, astfel că am observat că pășesc cu mult interes mai departe. Știu că tema de azi și dezvoltarea ei (voit )succintă este cam eliptică dar tocmai de asta doresc să știu: la voi cum este geometria? Cerc, pătrat, linie sau punct?

Standard
Dacă doriţi să comentaţi, Dezvoltare personală, General

Întrebarea de marți…

Ați observat că lucrurile care vi se întâmplă au fix acea însemnătate pe care le-o atribuiți în mintea voastră? Mi s-a părut o întrebare firească pentru o zi de marți, care este guvernată de Marte zeul războiului. Ca să detaliez tema propusă continui cu două întrebări:

Cum adică lucrurile „mi” se întâmplă așa cum „le gândesc eu”? Păi nu se întâmplă așa cum vor ele, așa cum curge viața?

😉 Răspunsul este da la ambele întrebări și vă explic de ce este așa. Ghilimelele indică faptul că acolo intervin percepțiile personale în derularea lucrurilor iar lipsa ghilimelelor din a doua întrebare indică faptul că acolo lucrurile curg firesc, intrinsec, independent de percepțiile și dorințele fiecăruia. Mmm…suntem tot în ceață ?!

Un exemplu va clarifica totul. Să spunem că am plecat supărată de acasă pentru că am descoperit că un cunoscut m-a păcălit într-o anumită chestiune. Pe parcursul zilei îmi întorc gândul pe toate părțile și când primesc un telefon de la cineva care dorește să discutăm un proiect de colaborare, îmi vine în minte teama de a fi păcălită din nou. Astfel că reacționez condiționată de acest sentiment întreținut în mod artificial și zic pas. Cu alte cuvinte dacă aveam mintea limpede sau neinfluențată de cele întâmplate mai devreme aș fi putut gândi și reacționa altfel, mai deschis, mai constructiv.

Cât despre a doua chestiune, cea referitoare la faptul că lucrurile se întâmplă firesc, spuneam că e la fel de adevărată. Viața are felul ei de a se petrece, de a se manifesta și dacă sunteți obiectivi veți recunoaște că noi influențăm asta într-o foarte foarte mică proporție. Ce vreau să spun este că totul curge indiferent de felul în care reacționăm noi la ceea ce se întîmplă, cu precizarea că dacă alegem să ne împotrivim am putea înrăutăți situația iar dacă alegem să ne armonizăm cu viața, am putea trece mai repede și mai ușor prin situațiile respective. Sigur că discuția este de la caz la caz…

Voi ce exemple aveți?

 

 

Standard
Dezvoltare personală, General

Evită să te agăți de suferință

sursa imaginii: http://akenakumara.ro/iluzia-blocajului/

De multe ori am căzut în capcana de a visa că într-o zi, cineva îmi va aduce fericirea.  Am crezut cu naivitate multă vreme că fericirea mea e pe undeva haihui, că umblă creanga și când o va găsi cineva – un El desigur, va veni în fugă la mine să mi-o aducă. De parcă așa ceva ar fi posibil, de parcă există o livadă a fericirilor unde mergi și culegi după pofta inimii, după care fugi cu fericirea în dinți că poate cuiva îi e de folos… Am pierdut multe zile și multe anotimpuri au trecut peste mine, în timp ce așteptam, visam, speram fără să gândesc logic cum stau lucrurile din zona asta de viață, de gândire.

Într-o bună zi am înțeles cumva faptul că nimeni de pe lumea asta, nici măcar părinții sau copiii, nu au obligatia, nici puterea de a mă face fericită. Înțelegerea faptului că asta e ceva normal a fost o revelație care mi-a luat de pe umeri presiunea multor cugetări triste și a făcut să devină vizibilă iluzoria suferință de până atunci. Tot în acel moment am înțeles că fără să știu, fără să fie corect, pusesem presiune pe alți umeri decât ai mei proprii. Vă sună cunoscut?!

Presiunea se dusese dar întrebarea era acolo la fel de puternică: Ce este și unde se află fericirea mea? 

Fericirea mea e parte din mine. Ea trăiește înăuntru, acolo unde cunoașterea mă aduce față în față cu mine însămi, mă așează în fața unei oglinzi magice prin care trec dincolo și mă privesc pe mine cea care chiar vrea să se cunoască, să se iubească, să își trăiască fericirea. Fericirea mea e o stare pe care o trăiesc atunci când vreau asta în mod real, conștient.

Cum ar putea un străin să știe toate astea, să nimerească prin labirintul meu interior? Și când ar avea acel străin timp să călătorească spre fericirea mea, să o găsească și să mi-o aducă, când asta l-ar costa timpul său, adică chiar timpul în care s-ar putea ocupa de viața sa, fericirea sa proprie?

Cred că fiecare om are datoria de a se cunoaște mai întâi pe sine, de a se iubi și respecta pe sine mai întâi, ca abia apoi să poată face asta pentru ceilalți și împreună cu câțiva aleși.

Fericirea este o stare care vine împreună cu dezvoltarea interioară, cu cunoașterea de sine și cu maturitatea emoțională. Când ești capabil de iubire în interiorul tău, când o cauți o și găsești acolo, îi faci cu drag culcuș în inima ta.

Dar ce faci când te simți nefericit? Răspunsul e unul singur: mai întâi acceptă sentimentul pe care îl trăiești pentru că e adevărat și îți spune ceva important despre tine. Apoi evită să te agăți de suferință! Dincolo de realitatea imediată, în plan emoțional trăiești de fapt o stare de nemulțumire care are cu siguranță legătură cu ceva din viata personală, partea financiară, poate cu cariera sau cu sănătatea. Cu alte cuvinte dacă te atașezi de nemulțumirea ta, o transformi în suferință și o alimentezi zilnic, te atașezi de creația ta, de suferință și nu mai faci altceva.

Ideea este că în timp ce tu suferi, același tu nu mai poți face altceva pentru că ești ocupat să suferi. Înțelept este să înveți treptat să pui în locul stării de nemulțumire o altă stare, una bună, pe care să o alimentezi zi de zi. Astfel vei crea puterea reală de a-ți schimba realitatea imediată în bine, pentru că abordarea ta cea optimistă va funcționa ca un combustibil pentru motivare.

Standard
General

2018 un an cu multe împliniri

Vă doresc să aveți un an 2018 plin de realizări pe toate planurile! Iar ca să le puteți concretiza vă urez să aveți sau să vă faceți planuri ambițioase la îndeplinirea cărora să lucrați cu forțe puternice! Pentru toate acestea vă doresc să fiți în armonie cu voi înșivă, să fiți sănătoși, să aveți tihnă sufletească, casa luminată, inima voioasă, chipul zâmbitor iar drumurile să vă fie însoțite de bucurii și oameni de nădejde!

La mulți ani 2018, bine ai venit!

Standard
Comunicare, Evenimente, General

Despre formarea încrederii în sine – BookLand Evolution Galați 2017

Vineri 17 noiembrie 2017 ora 15  voi susține o prezentare despre cum să formăm în mod trainic încrederea în noi înșine, astfel încât să ne fie parteneră de nădejde la drum lung. Cu acest prilej voi fi din nou speaker la conferințele practice pentru tineri, marca BookLand care vor avea loc săptămâna viitoare în Galați , la Biblioteca V.A.Urechia.

Sunt onorată și le mulțumesc organizatorilor pentru invitația pe care mi-au adresat-o pentru al treilea an consecutiv.

Bucuria va fi de partea mea să mă întâlnesc din nou cu tineri din liceele gălățene.

Standard
General

Când toamna ne arată…

A venit din nou momentul acela scăldat în lumină aurie, când toamna ne arată cum se poate da drumul lucrurilor cu grație, așa cum dau drumul copacii frunzelor lor, atât de firesc de parcă nu ar fi vorba despre sfârșit.

Nici nu e cu adevărat un sfârșit…pentru că deși rămân goi, în frig, peste câtva timp va veni o altă primăvară care îi va schimba iar într-un spectacol de flori și apoi în verde viu.

Însă până atunci copacii se predau timpului cu avuția lor vremelnică, într-un fel pe cât de maiestuos pe atât de neștiut, de neînțeles pentru oameni…Doar că, toamna ne arată mereu cât de firești și necesare sunt schimbările.

Standard