Dezvoltare personală, General

Chiar dacă nu știu…

Chiar dacă nu sunt conștienți, toți oamenii posedă o anume frumusețe și noblețe interioară. Și chiar dacă fiind în necunoștință nu o celebrează, toți oamenii simt că este ceva important, ceva nedefinit, care trăiește pe dinăuntrul lor cumva independent de viața exterioară, dar de care se simt separați…Cu toții ne punem întrebarea la un moment dat ce este viața, viața noastră, e doar o alergare de acasă la serviciu-școală-piață-bancă-plătit facturi și altceva nimic?!

Chiar dacă nu sunt conștienți de omenia și de frumusețea lor interioară, toți oamenii o manifestă. Atunci când spun unui semen trist vorbe de încurajare, sau când ajută un om aflat la nevoie, ori de câte ori oamenii fac ceva cât de puțin dar din tot sufletul, pentru un alt om care le-a cerut sau nu ajutorul, atunci dispare acea separare a exteriorului lor de propriul interior. Sentimentul de separare se diluează ori de câte ori cineva le mulțumește cu toată inima pentru binele făcut, sau le zâmbește sincer și le transmite un gând curat, sau le validează omenia pe care au manifestat-o undeva…cândva…demult.

Așa se trezește în interior un bulgăraș de foc care le încălzește pieptul și le redă strălucirea din ochi. Pentru unii lucrurile astea pică în uitare, însă pentru alții începe de aici călătoria spre interiorul lor. Călătoria conștientă spre Sine. Pe drum se vor descoperi pe ei înșiși, vor înțelege că sunt speciali și ei dar și ceilalți oameni și vor învăța, vor dori și vor acționa astfel încât să își facă o viață împlinită din acel punct mai departe. Lucrare grea dar importantă.

Voi ați văzut pe stradă oameni cu ochii goi? În oglindă i-ați văzut?! Și de acolo încolo ce ați făcut pentru ei…pentru voi înșivă?

Oamenii sunt frumoși și nobili pe interior, chiar dacă încă nu știu asta! Poate dacă vom vorbi mai mult și cu mintea deschisă despre aceste lucruri vom reuși să trăim mai bine unii cu ceilalți și mai ales noi cu noi înșine.

Standard
General

Ești conștient de tine?

Această întrebare va enerva pe multă lume însă acelora dintre voi care veți trece peste iritarea inițială, vouă vă va aduce mai multe sensuri.  În demersul de a căuta răspunsul interior la această întrebare, veți fi poate mai atenți la ce gândiți despre voi înșivă, la ce simțiți în anumite clipe și la ce ați reacționat, la ce tip de stimuli, emoții, persoane, situații, povești…veți înțelege poate mai mult (mai multe) din gândurile care vă străbat, de unde vin ele, ale cui sunt, dacă vă sunt de ajutor sau dimpotrivă, dacă vă aparțin și vouă și în ce măsură fac ecou înăuntru.

Apoi când toate vor fi fost trecute prin filtrul vostru personal, veți pune poate în cuvinte rostite sau scrise, un răspuns la întrebare, al vostru pentru voi înșivă…timid sau puternic, oricum asumat, care răspuns va înalța fruntea mai sus, va da strălucire privirii din oglindă când spune bună dimineața cu bucurie. Restul se va desfășura ca izvor interior, nevorbit doar trăit. Și când va dori să iasă în afară către alți oameni, izvorul va găsi celelalte cuvinte…cele încă nefolosite sau demult uitate.

sursa imaginii – internet

Standard
Evenimente, General, Imagini

Din nou la BookLand

Am vorbit despre comunicare tinerilor de liceu prezenți pe data de 14 noiembrie 2016 la Conferințele practice pentru tineri BookLand 2016 la V.A.Urechia.

Puteți vedea parțial înregistrarea aici. Mulțumesc pentru acest nou prilej de a-mi spune of-ul : acela că facem încă prea puțin pentru relațiile noastre, acordăm încă prea puțină atenție și grijă felului în care ne exprimăm și în care îi ascultăm pe ceilalți. Doar cu ajutorul comunicării viețile noastre pot fi mai armonioase!

Standard
General

Pe lângă nostalgiile de toamnă…

14717310_574074242794899_8664338939421975090_nPe lângă nostalgiile profunde de final de toamnă, luna noiembrie vine cu un eveniment special pentru gălățeni : Conferința Omul nemuririi și sensurile vieții de vineri 18 nov 2016, urmată de cursul lui Oreste Teodorescu – Inițiere în Universul mental și principii de meditație, sâmbătă 19 nov 2016 și de cursul lui Doru Bem – Terapia bolilor spirituale – dimensiunea cosmică a ființei, duminică 20nov 2016.
Vom găsi răspunsuri la întrebari nerostite sau pe care nu am îndrăznit să ni le spunem, vom păși măcar un pas dincolo de înțelegerea de zi cu zi a vieții noastre și a celorlalți, ca să primim apoi sărbătorile de iarnă cu mai multă bucurie și cu luminițe în priviri.

Vă mai puteți reține un loc – doar prin rezervare telefonică la 0723520448. Detaliile evenimentului sunt aici.

Standard
Dezvoltare personală, Evenimente, General

Oare cum e viața dincolo de judecăți și definiții ?

Deși pare a fi o întrebare retorică pentru majoritatea dintre noi oamenii obișnuiți, deși răspunsul pare îndepărtat, complicat de dat, lucrurile nu stau chiar așa pentru toată lumea. Există printre noi, semeni care sunt cunoscători ai câtorva taine despre cum este sau ar putea fi viața noastră, dincolo de iureșul nebun în care ne trec zilele și anii. Acei oameni pot, vor și știu cum anume să ne răspundă la această întrebare, astfel încât și viețile noastre să primească un plus de lumină, un plus de armonie pe care să îl dăm apoi mai departe celor dragi și nu numai lor.

Oreste Teodorescu și Doru Bem sunt fondatorii Centrului de Dezvoltare Personală și Spirituală ORDO, din București. Vor veni în premieră la Galați cu un eveniment de excepție pe care îl vor susține în perioada 18-20 noiembrie 2016 la sala Nicolae Bălcescu a centrului de Afaceri Dunărea, Hotelul Dunărea – Danube Stars.

Programul evenimentului este următorul:

Vineri 18.11.2016 ora 18,30 – 20,30 Conferința Omul Nemuririi și Sensurile Vieții

Sâmbătă 19.11.2016 ora  17,30 – 21,30 Curs intensiv Universul mental și principii de meditație , lector Oreste Teodorescu

Duminică 21.11.2016 ora 15,30 – 20,30 Curs intensiv Terapia bolilor spirituale, lector Doru Bem

Participarea la conferință costă 35 de lei, participarea la fiecare curs costă 160 lei/curs, cu rezervare telefonică prealabilă la telefon 0723520448 si plata parțială în avans necesară doar pentru participarea la cursuri.

Găsiți toate detaliile despre tematica ce va fi abordată pe pagina de Facebook a evenimentului, sau cu un simplu click aici.

Standard
General

Ce vrei să vezi mai mult în viața ta?

Este o întrebare puternică pe care am adresat-o de mai multe ori de-a lungul timpului  și lucrului cu clienții mei de coaching. De multe ori rezultatele nu au întârziat să apară iar explicația este una simplă. Dar cum a apărut nevoia unei asemenea analize? Cu alte cuvinte de ce am adresat această întrebare?

Separarea de ceea ce nu îți face bine

Când simți că lucrurile nu merg chiar bine în viața ta, te simți bulversat și te întristezi. Ceea ce nu e chiar rău pentru că, dacă abordezi lucrurile calm și înțelept pricepi că perioada de acalmie îți oferă de fapt un răgaz. E ca o pauză de la nebunia și ritmul cotidian al vieții, care continuă cumva într-un alt plan. O pauză în care nu ești inert așa cum crezi, ci începi să fii atent la partea subtilă a vieții tale. Parcă deodată lucrurile prind contur și vezi ceea ce nu îți place, începi să observi ce te deranjează, începi să știi concret ce sau cine nu îți face bine.

Ei și?

Chestia asta te ajută enorm să te poziționezi în raport cu sinele tău. După care poți să (îți) răspunzi la întrebarea Ce vrei să vezi mai mult în viața ta? Răspunsul îți va aduce claritatea pe care ai pierdut-o în clipa în care ai început să te simți neîmplinit! Când a fost asta? Demult… Oare a fost nevoie de tristețe, de suferință, de introspecție? Și ce rost au atâtea întrebări? În mod sigur da, toate sunt necesare pentru că doar acest proces a făcut să apară condițiile favorabile ție, în care să te cauți, să te regăsești, să te întrebi și să îți răspunzi.

De acolo înainte

din acel moment în care ai înțeles ce vrei să experimentezi mai mult, cum vrei să trăiești diferit decât până atunci astfel încât să te simți împlinit în sfârșit, de acolo începi o altă viață, una în care ești conștient de sinele tău. Întrebarea care se pune abia acum pe un tărâm prielnic este: Ce vrei să se întâmple mai mult în viața ta de acum încolo?

Standard
General

Putem trăi și fără a judeca gratuit la tot pasul

Este imposibil veți spune, dar oare chiar așa este?! Știu că ne lovim de judecăți de valoare, la tot pasul în viața cotidiană. Acasă sau la serviciu, în concediu sau la piață, la rând la plata impozitului sau la coafor, în parc sau la o terasă, în mintea noastră…peste tot observăm, judecăm, ne uităm cu subînțeles, atribuim etichete și mai ales comentăm. Uneori doar în gând dar de cele mai multe ori cu voce tare, prea tare. E la modă să fii critic! Cu ce scop? Ei lasă nu mai contează, oricum toate merg prost și dacă mai zici și tu ceva de rău ai șanse să nimerești pe subiect. Și unde mai pui că îți crește numărul de fani personali!!! Dar câte lucruri din toate acestea ne sunt de fapt folositoare? Hai să le luăm pe rând și să înțelegem despre ce vorbim.

Ce este o judecată de valoare?

Este un enunt, o afirmație care conține o apreciere. Se spune practic despre un om, un lucru sau o situație (subiectul care a fost supus judecății) că este bun, valoros, frumos, potrivit, etc. sau dimpotrivă este prost, neimportant, urât, nepotrivit, etc.

Cine face judecata de valoare?

Oricine își spune punctul de vedere în termenii de mai sus, exprimând o apreciere de natură pozitivă sau negativă. Oricine împarte oamenii, lucrurile, situațiile de viață prin care trece în bune și rele, potrivite și nepotrivite, etc. Noi toți facem judecăți de valoare și le facem la tot pasul, fiind de puține ori conștienți de asta, iar unii o fac în cuvinte urâte, dure. V-ați gândit vreodată cât de mult rău pot face, aceste păreri exprimate la întâmplare în stânga și în dreapta?

Hai să înțelegem

Cine își asumă faptul că îi judecă pe semenii săi? Cu ce etalon îi compară atunci când decide că e într-un fel sau altul, bun sau rău, frumos sau urât? Care este rezultatul judecății făcute, cum contribuie aceasta la corectarea situației care îl nemulțumește ( că tocmai ce a comentat în acest sens)? Care este plus valoarea pe care o aduce judecata de valoare în propria lui viață și mai ales în viețile celorlalți, a „judecaților” ca să zis așa. Câte răspunsuri valoroase pot să apară la aceste întrebări și câte vor apărea?!

Cine își asumă o judecată de valoare?

Deja la acest nivel vorbim despre foarte puțini oameni. Dacă la pasul anterior era aglomerație, în sensul că toată lumea are păreri, opinii, pe care foarte mulți aleg să și le exprime în formă brută ( adică cum le vine la gură), aici s-a aerisit locul. Puțini semeni care împart lumea în buni și răi fac asta conștient și asumat. Este timpul să lăsăm specialiștii, să facă judecățile de valoare, prin analiză și comparație cu etaloane stabilite de institute de cercetări, de academii științifice. Să îi respectăm și să învățăm de la ei limbajul și maniera în care se exprimă către public rezultatul unei judecăți de valoare. Un specialist va aduce o informație publicului fără a deforma rezultatul. Un specialist nu va folosi vorbe urâte la televizor sau în social – media. Un specialist va lucra pentru un scop, va contribui cu munca sa la schimbarea în bine!

Argument

Evaluarea lucrurilor este necesară, prezentarea critică a lucrurilor care merg prost este necesară însă exagerarea la care s-a ajuns ne poluează mințile și viețile, fiind prezentă peste tot. Critica degeaba e păguboasă, strică atmosfera, strică relațiile și deformează caracterele slabe sau aflate în formare. Hai să ne facem viața mai armonioasă : să ne asumăm problemele care există și să găsim soluții de rezolvare, să salutăm lucrurile bune, bine făcute și să contribuim la realizarea lor.

sursa imaginii: pacogomeznadal.com/tag/comunicacion-critica/

Standard
General

O greșeală nu anulează tot ce ai bun în tine!

Iar ai greșit? Vaai nu ești bun de nimic! De câte ori vi s-a spus așa ceva în copilărie, la școală mai ales, sau poate și pe acasă… De câte ori nu v-ați auzit colegii de clasă râzând în timp ce repetau obsesiv asta, în pauza de după ora în care profesorul s-a exprimat atât de categoric…Și de câte ori nu ați râs și voi de alți copii când s-a întors roata, în sfârșit…

De câte ori

mai târziu în viață, ați spus la rândul vostru față de proprii copii, sau de prieteni, în diferite momente, aceleași lucruri?! Era firesc să ne intre în obișnuință, la urma urmei așa am crescut și noi și uite că n-a murit nimeni, ce oameni mari ne-am făcut!

Dar de câte ori

v-ați gândit ce efecte are acel : Ai greșit? Vaai nu ești bun de nimic!  asupra celui căruia l-ați adresat?! Din amintirile de copil mai știți cum v-a făcut să vă simțiti acel comentariu?!

Ați uitat și uităm prea des că uneori o greșeală e doar o greșeală. Important este că ea nu anulează nimic din calitățile persoanei care a comis-o și atunci când e vorba despre copiii noștri este esențial să le spunem acest lucru în cuvinte simple. Este important să înțelegem și noi ca părinți dar să le spunem și lor că există o distincție între un rezultat pe care nu l-au obținut așa cum trebuia și capacitățile lor generale, intelectuale.  În lipsa acestei clarificări, pe care doar noi ca părinți sau ca profesori trebuie să o spunem, copiii vor trece rapid în extrema de a se considera necorespunzători…Ulterior își vor spune singuri Eu nu sunt bun de nimic și vor ajunge să creadă sincer asta, mai ales dacă va interveni o altă greșeală…și greșelile vin, că asta e treaba lor…Așa va ajunge să aibă probleme de încredere de sine și va ajunge un adult fără încredere în el și fără încredere în alții! Apoi va deveni părinte, un părinte care își va educa proprii copii în spirit critic, arătându-le mereu și mereu doar ce au greșit. Așa ne creștem copiii niște oameni cu încredere de sine scăzută. E timpul să facem altfel!

 

Standard
Dezvoltare personală, General

Prizonieratul inconsecvenței

Plătești și tu tribut acestui obicei dăunător ( de a amâna, de a nu duce lucrurile până la capăt uneori, de a uita care e scopul tău într-o anumită situație, de a renunța la răbdare, la efortul continuu, din comoditate…) care a intrat perfid în felul tău (ca și în al meu) de a trăi, care te-a luat prizonier… Sigur te revolți și tu din când în când și îți spui cu forță Gata cu lenea, Gata cu amânarea, Gata cu lipsa de disciplină! Dar a doua zi continui să lași lucrurile așa cum s-au aranjat singure, continui să mergi din inerție pe drumul cunoscut, pentru că e muuult mai comod, nu-i așa ?! Și dacă revolta ta e pe bune oricum nu te ține mai multe de 2-3 zile… După care abandonezi ideea de a crea un nou obicei, mai sănătos decât primul, care ți-ar fi adus satisfacția unei împliniri, fie ea cât de mică, în schimbul depresiei legate de vechea veșnica monumentala lene…

Rostul inconsecvenței

Ce este inconsecvența? Sau mai corect spus care este inconsecvența ta? Din ce prizonierat vrei/ai nevoie să te eliberezi? Grele întrebări, importante răspunsuri! Pentru că odată ce răspunzi cu onestitate la întrebările de mai sus, vei pune prima cărămidă la construcția (ta) cea nouă – de lărgire a orizontului tău de gândire, de deschidere a barierei, de ridicare a vizetei de la casca pe care o porți acum și care îți îngustează câmpul mental/vizual…Eliberarea din tipare, extragerea dintr-o extremă ( de gândire, de atitudine, de comportament, de stil de relaționare, de stil de viață) înseamnă o eliberare din prizonieratul inconsecvenței. Rostul ei de a exista în viața noastră e acela de a ne arăta că poate și trebuie să fie mereu depășită. Cât e ea de inconsecvență…este foarte consecventă în a persista!

Extreme și limite = instrumente de trăit

Ne lovim de ele mereu, zilnic, la noi sau la alții. De ce? ca să pricepem odată și pentru totdeauna că sunt folositoare. La ce sunt bune aceste obstacole? Este esențial în viața oricui să își cunoască (și asume) limitele emoționale dar nu numai, între care trăiește, atât cea minimă (cea mai defavorabilă) cât și cea maximă (cea mai mulțumitoare). Doar atunci când un om își cunoște zonele de emoție cele mai sensibile, modalitatea în care a ajuns acolo, felul în care poate ieși din acele stări extreme….doar atunci acel om va cunoaște și cum să se poziționeze în zona de mijloc a instrumentelor sale de trăit (emoții, trăiri, reacții, mecanisme, comportamente, fel de a relaționa, etc…). Astfel se poate cu adevărat centra în propria sa existență și apoi din acel loc de siguranță maximă, de vizibilitate maximă, viața  îi/își  va oferi o perspectivă și un potențial egal în toate direcțiile (deoarece matematic vorbind centrul este egal depărtat de capete sau de circumferința cercului sau de suprafața sferei). Din mijloc, din poziția de echidistanță avem cea mai mare lejeritate de a mânui instrumentele eficient. Cu condiția să cunoaștem aceste lucruri foarte bine. Apoi …lumea e deschisă!

 

 

Standard