Ce anume face ca lucrurile să fie complicate pentru tine?

Îți pun această întrebare în contextul stărilor și emoțiilor pe care le trăiești/asociezi unei situații care te stresează. Contextul analizei îi cuprinde și pe oamenii cu care îți este greu să interacționezi, să ai o relație firească, cu acele persoane pe care le etichetezi drept dificile.

Cum ai ajuns să pui această etichetă?

Fie din experiențele anterioare pe care le-ai trăit în relația directă fie din poveștile/bârfele pe care le-ai auzit spuse de la alții.  Bun, am stabilit deci că există oameni cu care nu îți place, îți este greu, nu mai dorești să interacționezi pentru că sunt greu de înțeles, de suportat, de ascultat, etc. Dacă acele persoane sunt oameni de care nu depinde în niciun fel viața ta, poți rupe contactul cu ei și gata, te-ai pus la adăpost (emoțional). Dar dacă oamenii dificili sunt oameni dragi, din familie, sau sunt colegi de serviciu, șefi, subalterni, colaboratori, vecini, prieteni, etc. cum gestionezi relațiile cu ei?

Întrebările sunt răspunsuri

…astfel îți răspund (indirect) cu o serie de alte întrebări: Pentru cine sunt dificili acei oameni? Cine apreciază situația ca fiind complicată, stresantă, grea? Cât de aproape sau de departe de realitatea obiectivă este aprecierea făcută? Oamenii sunt dificili pentru tine, cel care ești implicat în situația respectivă. Aprecierea situației ca fiind stresantă, aprecierea poziției pe care te situezi în raport cu omul dificil îți aparține ție și nu celuilalt.  Te plasezi singur pe o poziție de inferioritate față de celălalt și apoi proiectezi nemulțumirea asta asupra lui, ca pe o vină și de aici începe construirea etichetei despre care vorbeam. De cele mai multe ori poți fi la distanță de realitatea obiectivă, pentru că te vezi din start ca fiind inferior – deci inegal – deci în dificultate, apreciezi astfel dinainte că întâlnirea/convorbirea va fi un fiasco, așa îi dai celuilalt putere și control asupra ta, fără să vrei, fără să știi. Dacă peste toate astea, omul de care te temi ( pentru că asta faci chiar dacă nu recunoști) acționează fiind conștient de problemele tale de încredere în sine și vrea să te domine, are sarcina ușoară. I-ai ușurat victoria chiar tu!

De ce îți pierzi puterea?

pentru că te lași dominat de alte persoane, pentru că ești superficial în analiza realității, pentru că nu ai încredere în tine, pentru că nu îți cunoști punctele tari, pentru că îți supradimensionezi punctele slabe, pentru că te concentrezi pe ce (îți) lipsește, pentru că te iluzionezi că așa ții situația sub control crezi că minimizezi riscurile, pentru că ți-e frică să experimentezi ceva nou cum ar fi o schimbare de atitudine, pentru că e mai comod să fie altul la cârmă, așa ai mereu pe cine da vina…, pentru că nu comunici adecvat nici cu tine nici în afara ta…

Ce poți face pentru a depăși un astfel de impas?

să fii atent la ceea ce se petrece, ce simți, ce gândești, să înțelegi situația fără să o dramatizezi, să îți asumi realitatea și apoi să decizi cum acționezi, să te concentrezi pe obținerea unui rezultat pozitiv, să îți cunoști valoarea, punctele tari și să le folosești, să faci o schimbare/înnoire a modul de gândire – prin renunțarea la tiparele dăunătoare, să faci acest antrenament mental cât de onest poți cu tine, să perseverezi…

Și dacă nu vrei?! Pare complicat, e treabă multă și de făcut mereu, mereu…cine știe dacă dă vreun rezultat bun?! Poți continua să trăiești în același fel ca până acum, vei avea evident aceleași rezultate nesatisfăcătoare în raport cu oamenii dificili. Îi vei evita, ocoli, comenta pe la spate, adunând frustrări personale. Sau ai putea să privești lucrurile din altă perspectivă, de pe o poziție de egalitate (la nivel uman) și să intri astfel cu forțe sporite într-o situație/relație/conversație provocatoare, care te va ajuta să îți descoperi sau să îți pui în valoare calitățile…Ce alegi?

 

 

%d blogeri au apreciat: