Nevoia de comunicare

comunicare maslovNevoia de comunicare este una dintre cele mai importante nevoi umane pentru că datorită (şi cu ajutorul) ei facem efortul de a ieşi din carapacea noastră şi a interacţiona cu alţi oameni, atunci când avem nevoie de socializare. Adică de căldură, prezenţă şi înţelegere umană. Şi când anume ne prisosesc toate acestea?! Se poate lăuda cineva cu asta? Unii oameni pur şi simplu nu ştiu cum să comunice dar sunt şi mulţi alţii complet lipsiţi de interes faţă de acest subiect. E dreptul lor la urma urmei!

Abraham Maslow aşează pe nivele ierarhice nevoile de bază ale oamenilor, începând cu cele de susţinere a vieţii plus nevoia de siguranţă. O dată asigurate acestea intervin nevoile sociale, de a fi iubiţi, acceptaţi, de a aparţine unui grup, unei familii, unei comunităţi. Pe nivelul următor vine nevoia de recunoaştere, de apreciere şi de respect, faţă de sine dar şi a celorlalţi faţă de individ. Peste toate, la cel mai înalt nivel este nevoia de împlinire, de a trăi o viaţă care înseamnă ceva important pentru omul însuşi dar şi pentru cei dragi lui, pentru cei din a căror comunitate face parte.

Este o simplă toană a cuiva care are de toate ( serviciu, salariu bun, relaţii, statut social recunoscut, respect)? Aşa ar putea părea pentru cei care judecă şi rămân captivi în stratul superficial de înţelegere. Maslow dar nu numai el consideră că este cea mai importantă nevoie umană, care îi conduce pe oameni spre realizări remarcabile. Munca unui om este cu atât mai valoroasă cu cât este mai dificilă, complexă, generoasă şi reprezintă un real folos pentru cât mai mulţi oameni. Nimic nu poate fi mai inutil decât ceva realizat impecabil dar care nu serveşte la nimic, nimănui şi avem atâtea exemple în jur strălucitoare şi goale de sens…

Cum ar fi societatea noastră dacă tot mai mulţi oameni ar trăi vieţi împlinite, ar fi în armonie cu ei înşişi, ar fi mai atenţi la nevoile celorlalţi? Câţi dintre noi înţelegem că o comunitate puternică se compune din indivizi puternici, care se respectă pe ei dar şi pe ceilalţi? Câţi dintre noi îşi pun măcar problema în acest fel sau chiar fac ceva constructiv?!

Am fost mereu de părere că nevoia de comunicare este una esenţială. Omul e o fiinţă socială, nu poate trăi singur, nu-şi găseşte împlinirea dacă nu relaţionează cu alte persoane, măcar şi pentru a-i spune cuiva două vorbe. Armonia relaţiilor dintr-o famillie, dintr-un colectiv, dintr-o organizaţie , se construieşte temeinic iar liantul este comunicarea dintre oameni, pentru satisfacerea nevoilor din piramida lui Maslow.

Eu am plasat nevoia de comunicare în zona mediană a piramidei, între nevoile sociale ale oamenilor. Voi unde îi vedeţi locul şi ce rol îi atribuiţi? Vă ia un singur minut să postaţi un comentariu cu răspunsul vostru. Sunt curioasă ce opinii aveţi, le aştept cu interes!

%d blogeri au apreciat: