Buricul pământului

Uneori e cazul să ne plasăm pe primul loc în ordinea priorităților sau ale acțiunilor pe care le facem zilnic. Sau altfel spus din când în când e sănătos să ne acordăm nouă înșine toată atenția, pentru a ne cunoaște, a ne înțelege, a comunica cu sinele nostru și a ne motiva pentru viitor. Adică poți fi buricul pământului pentru câteva ore sau momente, fără a fi egoist, fără a uita de obligațiile pe care le ai față de X, sau de Y.

Ce beneficii apar din această centrare…sau re-centrare?

Nu știu câți dintre voi ați făcut acest exercițiu însă îl recomand cu căldură pentru că este o cale autentică de cunoaștere. Chiar dacă nu e ceva simplu ( de fapt depinde mult cum alegi să privești sau să faci lucrurile) este o disciplină dar și o disciplinare, ale cărei eforturi zilnice sunt pe deplin răsplătite. Dacă știți cum să procedați, continuați iar dacă nu știți încă, vă pot ajuta, sunt aici!

Ieri am lucrat cu un grup de tineri extraordinari, procesul de lucru Ce văd când mă văd în oglindă? cu ajutorul jocului Punctum și al metodei Points of You. Dacă doriți să experimentați un alt fel de atelier, o altă metodă de comunicare, un alt mod de a aborda omul și valorile sale interioare vă invit la atelierele Porția de Coaching.

Cât curaj vă trebuie pentru a vorbi cu voi înșivă? Când începeți?

Despre umbră în anul Luminii

Imaginea: Umbra Sfinxului pe nisip – Salvador Dali

Știați sau nu încă, aflați că anul 2015 a fost declarat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite drept anul Luminii. Apreciez faptul că motivația celor care au gândit și organizat acestă aniversare a celei mai pure forme de energie, are rațiuni știintifice, economice, ecologice și de dezvoltare trainică (nu prea îmi place cuvântul durabilă :D) .

Prin prisma personală

mă bucur tare mult pentru alegerea unei asemenea tematici pe care aleg să o văd și din alt unghi : provocarea de a găsi lumina, de a o onora, folosi cu înțelepciune, celebra, dărui și altor oameni, crea… Chiar dacă toate astea se potrivesc și energiei electrice primite prin becuri și prize, eu mă refer la lumina din oameni.

Tema luminii este o provocare la acceptarea întunericului, fără de care nici nu e de conceput, așa cum nici întunericul nu poate fi definit decât cu ajutorul (mai curând prin lipsa) luminii.

Așa se face că în mod deloc întâmplător am găsit si vizionat filmul documentar Efectul Umbrei. Hai să vorbim despre ceea ce ați găsit în el, după ce îl vedeți și voi! Ce mască purtați, ce umbră trageți după voi și la ce au servit toate astea?

40+ sau virajul spre sine

Femeile care au împlinit 40 de ani au ceva foarte special.

Este un amestec de echilibru și zbucium, bucurie și tristețe, speranță și deznădejde, tinerețe și maturitate, înțelepciune și exuberanță, curaj și reținere, pudicitate și lascivitate, romantism și cinism… Oscilarea între extreme se face uneori foarte rapid, în câteva secunde. Femeile la care mă refer eu, au trecut prin multe și sunt deja după câțiva ani grei de a fi benevol în serviciul altora: soț, copii, părinți, frați, rude, colegi, șefi, vecini sau cunoscuți. Chiar dacă prin asta ele își împlinesc o parte din îndatoririle asumate prin relațiile respective, serviciul continuu le-a erodat anumite mecanisme ale încrederii de sine. de cele mai multe ori ele nici nu știu asta…

Femeile la care mă refer au uitat să își acorde și lor atenție, au uitat să se înțeleagă și să se accepte așa cum sunt. Sunt mult prea ocupate cu alții ca să mai aibă sens măcar pentru ele iubirea de sine, pe care o înfierează drept egoism. Sunt atât de vulnerabile și au atât de multă nevoie de înțelegere, de atenție, de o privire și o îmbrățișare caldă încât nici măcar nu pot recunoaște asta. Continuă să îi facă pe ceilalți să se simtă în siguranță, dar de fapt au chiar ele nevoie de asta…

De unde știu?

Sunt și eu din filmul ăsta…doar că între timp am învățat să înțeleg, să mă înțeleg și să fac pace cu mine. Am găsit o cale către bucuria de a fi eu însămi. M-am eliberat de presiunea lui trebuie, ce zice lumea, dar dacă...și am ales un nou stil de viață: al meu personal. Se spune că anii 40 sunt noii ani 20 și eu cam așa îi și percep…mă refer evident la anii mei 40+. Mă bucur de ei și sunt răsplătită cu ceva frumos în fiecare zi!

Cred sincer că este posibil și pentru voi să faceți virajul spre sine. 

Căutați calea, începe cu îndoiala de sine dar este marcată de bornele creativității și talentului vostru. Dacă e întunecată folosiți lumina din inima voastră. Dacă (credeți că) vă lipsește curajul spuneți-vă tare în oglindă în fiecare zi EU CONTEZ!

Iar dacă vă e teamă să porniți singure la drum, vă ofer sprijinul meu! Voi reveni cu o propunere concretă cât de curând.

 

 

 

Cutiuţa cu valori

cutiuţa cu valoriAseară am susţinut împreună cu şi pentru câţiva oameni inimoşi, deschişi, zâmbitori şi dornici să afle lucruri noi, atelierul Porţia de Coaching despre încredere. La aşa o tematică era necesară o atmosferă specială care să permită discutarea unor chestiuni sensibile pentru fiecare dintre noi. Apreciez că am reuşit acest lucru împreună, pentru că ne-am simţit confortabil, am interacţionat am râs şi am văzut anume sclipiri în priviri, chiar dacă discuţiile au atins (doar pe deasupra e drept) puncte fierbinţi de pe sufletul fiecăruia.

Cutie sau magie?

Aşa cum anunţasem în articolul Efectul Porţia de Coaching Aurelia Grosu a dorit să participe special la acest atelier pentru a vorbi despre cartea ei, cea de-a doua, a cărei idee şi ulterior dezvoltare „a ieşit” din cutiuţa cu valori. În intervenţia caldă şi surâzătoare Aurelia ne-a povestit cum Porţia de Coaching din ianuarie, la care am vorbit despre valori a avut efectul magic asupra ei, imediat ce a extras din cutiuţa cu valori cuvântul înţelepciune. Tocmai îşi lansase în decembrie 2013 prima ei carte Eşti mai puternic decât crezi şi deja visa la un nou obiectiv important din viaţa ei, să mai scrie o carte. În clipa în care a citit cuvântul înţelepciune a ştiut că despre asta va fi cartea cea nouă. Ceea ce a urmat apoi, cum s-a format primul nucleu de „co-scriitori”, când au început să apară primele articole care vor intra în cartea Aureliei, cum s-a dus vestea în ţară şi în străinătate de unde au început să se întoarcă alte şi alte articole, despre toată munca ei va scrie pe larg în prefaţa noii cărţi Aurelia Grosu. Acum lucrează la editare, va începe promovarea, mai sunt multe de făcut. Abia aştept să văd ce formă finală va avea cartea Aureliei despre faţetele înţelepciunii…

Dar ce e cutiuţa cu valori?

Cutiuţa cu valori este o cutie obişnuită, din carton, un cub alb pe care am lipit emblema Porţia de Coaching. În cutie am pus mai multe cartonaşe pe care am tipărit cu majuscule diferite cuvinte de genul: curaj, atitudine, onestitate, schimbare, transformare, adevăr, inspiraţie, aventură, solitudine, dragoste, iertare, victorie, compasiune, empatie, încredere, credinţă, imaginaţie, intuiţie, respect, valoare, ambiţie, tenacitate, succes şi multe altele. Este cuţiuţa cu valori pe care mi-am făcut-o inspirându-mă dintr-un joc de coaching pe care l-am jucat la Conferinţa Asociaţiei Române de Coaching, anul trecut.

Mi se potriveşte mănuşă

De câte ori „ne jucăm” serios cu valorile din cutiuţă, după ce îşi citeşte biletul cineva spune invariabil „Mi se potriveşte mănuşă” după care faţa i se luminează de un zâmbet larg care validează dincolo de dubii vorbele abia rostite. S-a întâmplat asta şi aseară, altora dar şi mie, pentru că am extras cuvântul transformare. ori eu deja trăiesc această stare de o bună bucată de vreme…

Ei şi?

Păi asta e tot. Pare ceva special? Aparent nu dar dacă aţi fi fost în locul meu să vedeţi ochii scăpărând de bucurie şi entuziasmul cu care şi-au pus cu grijă „valorile” în carneţel, aţi înţelege starea mea de împlinire.

De aceea dar nu numai vă mulţumesc pentru participare şi pentru ceea ce am văzut pe chipurile voastre la plecare. Mă înclin!