Dezvoltare personală, General

Prizonieratul inconsecvenței

Plătești și tu tribut acestui obicei dăunător ( de a amâna, de a nu duce lucrurile până la capăt uneori, de a uita care e scopul tău într-o anumită situație, de a renunța la răbdare, la efortul continuu, din comoditate…) care a intrat perfid în felul tău (ca și în al meu) de a trăi, care te-a luat prizonier… Sigur te revolți și tu din când în când și îți spui cu forță Gata cu lenea, Gata cu amânarea, Gata cu lipsa de disciplină! Dar a doua zi continui să lași lucrurile așa cum s-au aranjat singure, continui să mergi din inerție pe drumul cunoscut, pentru că e muuult mai comod, nu-i așa ?! Și dacă revolta ta e pe bune oricum nu te ține mai multe de 2-3 zile… După care abandonezi ideea de a crea un nou obicei, mai sănătos decât primul, care ți-ar fi adus satisfacția unei împliniri, fie ea cât de mică, în schimbul depresiei legate de vechea veșnica monumentala lene…

Rostul inconsecvenței

Ce este inconsecvența? Sau mai corect spus care este inconsecvența ta? Din ce prizonierat vrei/ai nevoie să te eliberezi? Grele întrebări, importante răspunsuri! Pentru că odată ce răspunzi cu onestitate la întrebările de mai sus, vei pune prima cărămidă la construcția (ta) cea nouă – de lărgire a orizontului tău de gândire, de deschidere a barierei, de ridicare a vizetei de la casca pe care o porți acum și care îți îngustează câmpul mental/vizual…Eliberarea din tipare, extragerea dintr-o extremă ( de gândire, de atitudine, de comportament, de stil de relaționare, de stil de viață) înseamnă o eliberare din prizonieratul inconsecvenței. Rostul ei de a exista în viața noastră e acela de a ne arăta că poate și trebuie să fie mereu depășită. Cât e ea de inconsecvență…este foarte consecventă în a persista!

Extreme și limite = instrumente de trăit

Ne lovim de ele mereu, zilnic, la noi sau la alții. De ce? ca să pricepem odată și pentru totdeauna că sunt folositoare. La ce sunt bune aceste obstacole? Este esențial în viața oricui să își cunoască (și asume) limitele emoționale dar nu numai, între care trăiește, atât cea minimă (cea mai defavorabilă) cât și cea maximă (cea mai mulțumitoare). Doar atunci când un om își cunoște zonele de emoție cele mai sensibile, modalitatea în care a ajuns acolo, felul în care poate ieși din acele stări extreme….doar atunci acel om va cunoaște și cum să se poziționeze în zona de mijloc a instrumentelor sale de trăit (emoții, trăiri, reacții, mecanisme, comportamente, fel de a relaționa, etc…). Astfel se poate cu adevărat centra în propria sa existență și apoi din acel loc de siguranță maximă, de vizibilitate maximă, viața  îi/își  va oferi o perspectivă și un potențial egal în toate direcțiile (deoarece matematic vorbind centrul este egal depărtat de capete sau de circumferința cercului sau de suprafața sferei). Din mijloc, din poziția de echidistanță avem cea mai mare lejeritate de a mânui instrumentele eficient. Cu condiția să cunoaștem aceste lucruri foarte bine. Apoi …lumea e deschisă!

 

 

Standard
Coaching, General

Când extremele se …suprapun

Mi s-a întâmplat să trăiesc această constatare ca pe o experiență, în timpul unui proces de lucru cu Points of You. Una foarte puternică și profundă, dar cum putea să fie altfel, având în vedere instrumentele cu care am lucrat… Analizându-mă pe mine, din două unghiuri total diferite și aparent diametral opuse (clasicele capete de interval: cel mai important….și cel mai puțin important…) am văzut cu ochii și imediat și cu intuiția, cum se întrepătrund în cazul meu, cele două limite….difuzând una în cealaltă pentru a deveni de fapt o singură potecă care curge prin albia ei.

Regăsirea simplității

Cu ochii pe circuitul final (complet) de imagini (și cuvinte + întrebări) realizat din cele două procese de lucru, am dobândit într-un mod minunat claritatea necesară acestui moment din viața mea. Claritatea e obiectivul numărul 1 în coaching…dacă obținem asta…calea e deschisă iar vântul suflă direct în pânze. Vi se pare că vorbesc cifrat probabil. Lucrurile au însă multă însemnătate pentru cei care au gustat deja din efectele neașteptate și precise ale The Coaching Game și Punctum, instrumentele profesionale de coaching cu care lucrez la atelierele Porția de Coaching.

Schimbare de meniu….sau nu

Celor care nu știu încă cum se face, ce se simte, care este efectul și mai ales starea cu care te desprinzi după un asemenea atelier…le spun că meniul de la Porția de Coaching s-a schimbat. Din februarie am devenit trainer certificat internațional în metoda Point of You (TM) și tot de atunci atelierele mele au devenit Porții de Points of You. Am adăugat și mai multă profunzime, culoare, imagine, profesionalism la tot ce făceam înainte și rezultatul are un impact mult mult mai mare. Efectul este de cunoaștere, era și înainte ( efectul aha…dacă vă amintiți) doar că acum atinge un alt nivel…a devenit o potecă curgătoare.

 

Standard