Diferențe și asemănări la Porția de Coaching de ieri

PL2De data aceasta am abordat o temă nouă, despre care nu am mai făcut până acum un atelier. În cele două ore abia am reușit să intrăm ușor în tematică. Am povestit despre așteptări și despre proiecții, explicându-le așa cum le înțelegem fiecare dintre noi, în etapa de viață în care ne situăm. Am punctat asemănările și diferențele dintre ele, felul în care le transmitem în afara noastră, celor cu care interacționăm și de la care avem așteptări. Am explorat cu ajutorul jocului Punctum de la Points of You (TM) așteptările pe care le setăm asupra persoanei proprii…Iată cum arată la final unul dintre procesele de lucru. Este cel puțin interesant nu-i așa?!

Mai multe imagini găsești aici.

 

Despre așteptări și proiecții

Porția de Coaching deschide anul 2016 cu un atelier dedicat unui subiect la ordinea zilei. Așteptările pe care (ni) le creem și proiecțiile pe care le construim, referitor la persoanele și relațiile pe care le avem dar și cu privire la ceea ce (ni) se întâmplă. Vă invit să ne revedem la Coffee House miercuri 27 ianuarie între orele 18,00-20,00 pentru o discuție cel puțin interesantă… Eu vin cu Points of You, tu pe cine aduci la atelier?

Fericirea din oglindă

oglindaVineri dimineaţă m-am trezit că-mi zâmbeşte fericirea din oglindă! I-am făcut cu ochiul complice, în timp ce un zâmbet nesfârşit mi se lărgea pe figură. N-am stat să analizez de ce se petrece aşa ceva, dacă are vreo legătură cu faptul că e vineri (yes) sau cu somnul sănătos pe care l-am dormit. Cu toate astea ştiu că are legătură cu tot ce gândesc şi proiectez în mintea mea conştientă. Vorbesc despre imaginile pe care mi le proiectez: sănătate perfectă, entuzism debordant, creativitate, putere de muncă, eficienţă maximă, armonie, abundenţă.

De ce?

Pentru că ştiu cum e să vezi în oglindă tristeţe, îngrijorare, ştiu cum e să vezi boală, ştiu cum e să nu vrei să ridici capul ca să nu priveşti oglinda. Tocmai pentru că ştiu toate astea am decis că nu le fac loc în mintea mea conştientă. Dacă viaţa îmi va mai aduce astfel de momente voi face cum voi putea mai bine ca să le depăşesc, Dar tocmai pentru că ştiu asta m-am decis (de mai mult timp) să văd în oglindă doar ce vreau eu.

Ce părere aveţi , e posibil aşa ceva?! Aţi avut experienţe similare, şi dacă da, cum a fost pentru voi?